Cum amenajezi bucătăria: ghid complet

Bucătăria este camera în care greșelile de amenajare se plătesc zilnic: frigiderul la celălalt capăt față de chiuvetă, sertarul care nu se deschide pentru că lovește mașina de spălat vase, blatul de lângă plită pe care nu încape o farfurie, hota care zumzăie fără să tragă nimic. Este și camera cea mai scumpă din casă și cea mai greu de refăcut, pentru că aproape totul în ea stă fix, legat la apă, gaz, curent și canalizare.

Ghidul de față adună tot ce ține de categoria amenajarea bucătăriei: cu ce începi, formele posibile, triunghiul de lucru și distanțele de circulație, blatul și zonele lui, înălțimile, depozitarea, hota și regulile pentru gaz, lumina, prizele și ordinea lucrărilor. Fiecare temă mare are și un articol propriu, mai detaliat, la care trimitem pe parcurs.

Ca peste tot pe acest site, vorbim despre planificare și alegere, nu despre execuție: instalațiile de apă, gaz și curent se proiectează și se execută de specialiști autorizați, iar finisajele sunt subiectul site-ului nostru soră. Aici decidem ce stă unde și de ce.

Începe cu inventarul și cu măsurătorile

Înainte de orice desen, două liste. Prima: cum gătești. Zilnic sau ocazional, o persoană sau două deodată, cu mult sau puțin gătit la cuptor, cu mașină de spălat vase sau fără, cu masa în bucătărie sau în living. A doua: ce ai. Vase, oale, electrocasnice mici, provizii, veselă pentru musafiri. Aceste două liste decid lungimea de blat, numărul de corpuri, dacă ai nevoie de cămară și dacă insula are sens; fără ele, bucătăria se desenează după catalog și se trăiește după improvizație.

Apoi măsurătorile: lungimea și lățimea încăperii, înălțimea, poziția ferestrei și a ușii cu sensul de deschidere, racordurile existente de apă, canalizare și gaz, coloana de ventilare, caloriferul, prizele. Pe un plan la scară treci tot ce nu se mută ieftin. Pentru referință, exigențele minimale din Legea locuinței prevăd pentru bucătărie 5–6,5 m² și pentru locul de luat masa 2,5–6 m², în funcție de numărul de persoane: o bucătărie de 6 m² dintr-un bloc vechi este, prin definiție, la limita de jos, și în ea fiecare centimetru de blat contează.

Formele bucătăriei

Forma este dată de cameră, nu de dorință. Patru forme acoperă aproape toate cazurile:

• Liniară: toate fronturile pe un singur perete. Soluția bucătăriilor înguste și a celor deschise spre living; triunghiul de lucru devine o linie, deci ordinea frigider – chiuvetă – plită pe această linie contează mai mult decât oriunde.
• În L: pe doi pereți adiacenți. Cea mai flexibilă, lasă loc pentru masă în colțul opus și face un triunghi natural.
• În U: pe trei pereți. Cea mai multă suprafață de blat și depozitare, cel mai scurt triunghi, dar cere o lățime a camerei care să lase între cele două brațe culoarul de lucru.
• Paralelă (galeră): pe doi pereți opuși. Eficientă pentru gătit, dar cu circulația prin mijloc, între plită și chiuvetă.

Insula și peninsula nu sunt forme separate, ci completări ale celor de mai sus, și apar când camera are loc pentru ele. Cum alegi între forme, cu dimensiunile minime ale camerei pentru fiecare, este în articolul despre forma bucătăriei.

Triunghiul de lucru și distanțele

Triunghiul

Frigiderul, chiuveta și plita sunt cele trei puncte între care te miști când gătești; distanțele dintre ele decid câți pași faci pentru o masă. Ghidul de planificare al NKBA, folosit de proiectanții de bucătării, dă regula: fiecare latură a triunghiului între 1,2 și 2,7 m, măsurată de la centrul frontal al aparatului, iar suma celor trei laturi de cel mult 7,9 m; nicio cale de circulație majoră nu trebuie să traverseze triunghiul. Prea aproape înseamnă că nu ai blat între ele; prea departe înseamnă că traversezi bucătăria cu oala în mână. Detaliile și excepțiile, inclusiv ce se întâmplă când ai două persoane care gătesc sau o insulă cu plita pe ea, sunt în articolul despre triunghiul de lucru.

Culoarele

Același ghid cere pentru culoarul de lucru, între fronturi sau între fronturi și insulă, cel puțin 107 cm pentru o persoană care gătește și 122 cm pentru două, iar pentru o cale de trecere pe care doar se circulă cel puțin 91 cm. Sub aceste valori, ușile corpurilor și ale aparatelor nu se mai deschid complet cu cineva în spatele lor, iar două persoane nu se mai pot ocoli. Într-o bucătărie în U sau paralelă, lățimea camerei trebuie să conțină cele două adâncimi de corp de 60 cm plus culoarul: sub 2,3 m lățime, U-ul nu funcționează.

Blatul: zonele de lucru

Lungimea totală a blatului spune puțin; contează unde este blatul liber față de chiuvetă, plită, frigider și cuptor. Ghidul NKBA dă zonele de așezare minime:

• Lângă chiuvetă: cel puțin 61 cm pe o parte și 46 cm pe cealaltă, iar zona principală de pregătire, o bucată de blat continuu de cel puțin 91 × 61 cm, imediat lângă chiuvetă.
• Lângă plită: cel puțin 30 cm pe o parte și 38 cm pe cealaltă, la aceeași înălțime cu plita; pe insulă sau peninsulă, blatul se prelungește cu cel puțin 23 cm în spatele plitei.
• Lângă frigider: cel puțin 38 cm pe partea mânerului, sau la cel mult 122 cm în fața lui.
• Lângă cuptor: cel puțin 38 cm lângă sau deasupra, sau la cel mult 122 cm în fața lui, dacă ușa nu se deschide într-un culoar.

Așezate pe planul tău, aceste zone arată imediat dacă bucătăria liniară scurtă pe care o ai este realistă sau dacă frigiderul trebuie să plece din rândul fronturilor. Materialul blatului, de la laminat la compozit, cuarț și lemn, cu avantajele și regulile de întreținere ale fiecăruia, este tratat în articolul despre blatul de bucătărie.

Înălțimea blatului

Standardul european pentru dimensiunile de coordonare ale mobilierului de bucătărie, EN 1116, prevede pentru blatul fix trei înălțimi, 850, 900 și 950 mm, tocmai pentru a se adapta utilizatorilor. Sistemele de serie ajung la ele din corpul de bază de 80 cm plus picioare și blat; regula practică este ca blatul să stea la câțiva centimetri sub cot, cu brațul îndoit, pentru persoana care gătește cel mai des. Dacă în casă gătesc două persoane cu înălțimi foarte diferite, blatul se alege pentru cea mai înaltă, iar cea scundă primește o treaptă joasă, pentru că un blat prea jos se compensează greu, iar unul prea înalt deloc. Plita se poate monta mai jos, iar chiuveta puțin mai sus decât restul blatului, dacă corpurile permit.

Corpurile și depozitarea

Sistemele de serie lucrează cu două adâncimi, 60 cm pentru corpurile de bază și cele înalte și 37 cm pentru corpurile suspendate sau pentru corpurile de bază din bucătăriile înguste, și cu corpuri înalte de 220 cm și alte înălțimi, după fișele producătorilor. Trei principii fac depozitarea să funcționeze:

• Sertare jos, uși sus. Corpurile de bază cu sertare mari dau acces la tot conținutul de deasupra, fără să îngenunchezi; ușile cu rafturi fixe ascund jumătate din ce e în spate. Colțurile primesc mecanisme rotative sau extractibile, altfel sunt spațiu mort.
• Corpuri înalte pentru cămară și aparate. Un corp înalt cu rafturi extractibile ține mai multe provizii decât trei corpuri de bază; cuptorul și cuptorul cu microunde montate în corp înalt, la înălțimea pieptului, scutesc spatele. Ghidul NKBA cere ca partea de jos a cuptorului cu microunde să fie la cel mult 137 cm de pardoseală.
• Până în tavan. Corpurile suspendate până în tavan, cu rafturile de sus pentru lucrurile rare, câștigă un rând de depozitare și elimină praful de deasupra dulapurilor.

Ghidul NKBA cere și cel puțin două recipiente de deșeuri, unul lângă chiuvetă și unul pentru reciclare; corpul de sub chiuvetă cu coșuri extractibile este locul lor. Soluțiile pentru bucătăriile în care nu încape nimic din toate acestea sunt în articolul despre depozitarea în bucătăria mică.

Aparatele: unde stau și ce cer

• Mașina de spălat vase la cel mult 91 cm de chiuvetă, după NKBA, cu 53 cm spațiu de stat lângă ea, ca să poți încărca și descărca cu ușa deschisă.
• Frigiderul la capătul rândului, nu între plită și chiuvetă, cu ușa deschizându-se spre blatul de așezare.
• Plita nu lângă perete lateral (blatul de 30 cm pe o parte) și nu sub fereastră, dacă fereastra se deschide spre interior sau are perdea.
• Cuptorul în corp înalt sau sub plită; dacă ușa lui se deschide într-un culoar de trecere, culoarul trebuie să rămână liber cu ușa deschisă.
• Deasupra plitei: NKBA cere 61 cm până la o suprafață necombustibilă protejată (hota) și 76 cm până la materiale combustibile; producătorii de hote dau înălțimile proprii, de regulă cel puțin 65 cm deasupra plitelor pe gaz și 45–65 cm deasupra celor electrice și cu inducție.

Hota și gazul

Hota

Hota este aparatul care se alege și se montează cel mai ușor greșit. Ghidul NKBA cere un sistem de ventilare canalizat, dimensionat corect, pentru orice aparat de gătit. Bosch dă regula de dimensionare: capacitatea hotei cel puțin de șase ori volumul încăperii, adică lungime × lățime × înălțime × 6; pentru o bucătărie de 12 m² cu tavanul la 2,55 m, înălțimea minimă legală, rezultă un volum de circa 31 m³ și o capacitate de cel puțin circa 184 m³/h. Același producător recomandă tubulatura cu diametrul maxim posibil, 150 mm, pentru că sub 120 mm zgomotul crește, și o distanță cât mai mică între hotă și ieșirea prin perete. Evacuarea în exterior bate recircularea prin filtru de carbon ori de câte ori există un traseu; recircularea rămâne pentru apartamentele fără canal și fără perete exterior la îndemână.

Gazul

Dacă gătești pe gaz, bucătăria are condiții proprii, stabilite de normele tehnice pentru instalațiile de gaze naturale (NTPEE 2018): volumul net minim al bucătăriei cu aparat de gaz este de 7,5 m³ (art. 128); suprafața vitrată spre exterior trebuie să fie de cel puțin 0,03 m² pe fiecare m³ de volum net la construcțiile din beton armat și 0,05 m²/m³ la zidărie (art. 129); dacă geamurile sunt mai groase de 4 mm sau de tip termopan ori securizat, cum sunt practic toate ferestrele noi, detectoarele automate de gaz devin obligatorii, iar cu ele suprafața vitrată se poate reduce la 0,02 m²/m³. Gazele de ardere se evacuează prin canale individuale, colectoare sau hote cu evacuare în exterior (art. 139). Consecința pentru amenajare: fereastra bucătăriei nu se micșorează și nu se închide cu mobilier, iar orice modificare la traseul de gaz sau la poziția plitei pe gaz se face prin instalatorul autorizat, înainte de a comanda mobila.

Lumina

Bucătăria este un loc de muncă și lumina se planifică ca atare. licht.de cere 500 lx pe suprafețele de lucru și o redare a culorilor de cel puțin Ra 80, cu lumină sub corpurile suspendate, direct pe blat, nu în spatele celui care gătește, și lumină în dulapuri și rafturi; deasupra mesei, un corp propriu la 60 cm deasupra ei, cu Ra 90, ca masa să fie mai luminată decât împrejurimile. Trei circuite separate, pentru lumina generală, cea de lucru și cea de masă, cu dimer pe ultimele două, fac diferența între bucătăria de gătit și cea de cină. Ghidul NKBA cere, pe lângă lumina generală, lumină de lucru pe fiecare suprafață de lucru.

Prizele și apa

Legea locuinței cere în bucătărie minimum o priză cu contact de protecție și o aplică; o bucătărie reală are nevoie de mult mai multe: prize deasupra blatului la fiecare zonă de lucru, pentru aparatele mici, prize separate pentru frigider, cuptor, plită, mașina de spălat vase, hotă și microunde, la pozițiile lor exacte, de regulă în spatele corpurilor vecine, nu în spatele aparatului. Racordul de apă și canalizare stă sub chiuvetă, cu robineți de închidere accesibili, și, dacă mașina de spălat vase nu e lângă chiuvetă, cu un racord propriu. Toate acestea se trasează înainte de tencuială și de gresie, după planul final de mobilier; numărul și poziția prizelor pe cameră sunt detaliate pe site-ul nostru soră, în ghidul despre numărul de prize pe cameră.

Masa și scaunele la blat

Dacă se mănâncă în bucătărie, la masă sau la insulă, ghidul NKBA dă spațiile: 61 cm lățime pe persoană, cu loc pentru genunchi de 46 cm adâncime la o masă de 76 cm, 38 cm la un blat de 91 cm și 30 cm la un bar de 107 cm; în spatele scaunelor, 81 cm până la perete dacă nu trece nimeni, 91 cm pentru a trece strecurat și 112 cm pentru a trece normal. Dacă locul de luat masa este și culoar de trecere, aceste distanțe se adună cu cele ale bucătăriei, iar colțurile blatului se rotunjesc, cum cere același ghid. Dimensiunile insulei cu scaune sunt în articolul despre insula de bucătărie.

Materiale și întreținere

Bucătăria se murdărește și se udă zilnic, deci materialele se aleg după întreținere, nu după catalog. La blat, producătorii de compozit pe bază de cuarț cer suporturi sub vasele fierbinți, tocător pentru tăiat și evitarea produselor agresive (decapanți, sodă caustică, clor, acetonă), cu curățare cu apă și săpun; blaturile laminate postformate, cu laminat continuu pe suprafață și pe muchie, rezistă la abraziune, pete și majoritatea agenților de curățare, dar au nevoie de etanșarea tăieturilor la chiuvetă și plită. Fronturile mate și texturate ascund amprentele mai bine decât cele lucioase; placajul dintre blat și corpurile suspendate (gresie, sticlă, același compozit ca blatul) trebuie să se spele cu o cârpă, nu cu perie; pardoseala se alege rezistentă la apă și la grăsime, cu rosturi puține. Comparația completă a materialelor de blat este în articolul despre blatul de bucătărie.

Ordinea deciziilor și a lucrărilor

1. Inventarul și obiceiurile, apoi măsurătorile și planul la scară cu racordurile existente.
2. Forma și poziția celor trei puncte ale triunghiului, cu culoarele verificate.
3. Zonele de blat lângă fiecare aparat și înălțimea blatului.
4. Lista de aparate cu dimensiunile de încastrare din fișele lor, înainte de a comanda mobila.
5. Proiectul de mobilier, cu corpurile, sertarele, colțurile și corpurile înalte.
6. Instalațiile după proiectul de mobilier: apă, canalizare, gaz (prin instalator autorizat), prize și circuite, traseul hotei. Toate înainte de finisaje.
7. Finisajele: tencuială, gresie pe pardoseală, apoi montajul mobilei, blatul (măsurat după montajul corpurilor, dacă e din piatră sau compozit), placajul de perete, aparatele.
8. Lumina de lucru, accesoriile, organizarea sertarelor, după prima săptămână de gătit.

Bucătăria închisă sau deschisă spre living

Decizia de a deschide bucătăria spre living schimbă aproape toate cele de mai sus: hota devine mai importantă, pentru că mirosul ajunge în canapea; zgomotul mașinii de spălat vase și al frigiderului se aude la televizor; dezordinea de pe blat se vede din living, deci depozitarea închisă trebuie să fie generoasă; spatele insulei sau al peninsulei se finisează ca mobilier; iar lumina se împarte pe circuite, ca seara bucătăria să poată fi stinsă. În schimb, bucătăria deschisă primește lumina ferestrelor din living, îl lasă pe cel care gătește în mijlocul familiei și face masa să stea firesc între cele două zone. Bucătăria închisă rămâne alegerea pentru cine gătește mult și greu, pentru casele cu bucătărie mică și living mare și pentru cine nu vrea să renunțe la ușă. Delimitarea fără pereți, cu distanțele și cu soluțiile pentru mirosuri, zgomot și dezordine, este tratată în articolul despre livingul open space.

Bucătăria de bloc: ce se poate și ce nu

În blocul vechi, bucătăria de 5–6,5 m², cât cere Legea locuinței, sau puțin peste, vine cu coloana de apă și de canalizare într-un colț, cu coșul de ventilare lângă ea, cu țeava de gaz pe perete, cu o fereastră pe peretele scurt și, adesea, cu un balcon închis în față. Aceste puncte fixe decid forma: chiuveta rămâne la coloană, hota merge la coșul de ventilare sau prin peretele exterior, plita pe gaz rămâne pe traseul de gaz, dacă nu se face proiect nou prin instalatorul autorizat. Pereții de beton înseamnă carotare pentru fiecare priză și pentru traseul hotei, deci numărul de străpungeri se decide o dată. Balconul închis în fața ferestrei ia lumina și, la bucătăriile cu gaz, poate schimba calculul suprafeței vitrate; verifică această situație cu instalatorul de gaz înainte de a închide balconul. Ce rămâne de ales este forma pe pereții rămași, corpurile până în tavan, sertarele și aparatele înguste, adică exact subiectul articolului despre bucătăria mică.

Pardoseala, pereții și fereastra

Pardoseala bucătăriei primește apă, grăsime și scaune trase: gresia porțelanată cu rosturi puține și vinilul rezistent la apă sunt alegerile practice, parchetul merge doar departe de chiuvetă și cu asumarea urmelor; dacă bucătăria se deschide spre living, linia de trecere dintre materiale se pune la granița dintre zone, la aceeași cotă. Pereții din afara zonei de stropire se vopsesc cu vopsea lavabilă; placajul dintre blat și corpuri este tratat în articolul despre blat. Fereastra rămâne liberă și trebuie să se poată deschide, cu jaluzea în toc în loc de perdea lângă plită, iar pervazul, dacă este la înălțimea blatului, se poate integra în el; dacă este sub blat, chiuveta se mută de sub fereastră. Execuția acestor finisaje nu este subiectul nostru, dar ordinea lor da: gresia pe pardoseală înainte de montajul corpurilor, placajul de perete după blat.

Un ultim cuvânt despre buget, fără cifre: banii bucătăriei se duc, în ordinea impactului asupra felului în care o folosești, pe aparate (hota și plita înainte de orice), pe feroneria sertarelor și a mecanismelor de colț, pe blat și abia apoi pe fronturi. O bucătărie cu fronturi simple, sertare bune, hotă adevărată și blat potrivit se folosește bine zece ani; una cu fronturi scumpe, uși cu rafturi fixe și hotă de recirculare se folosește prost din prima săptămână. Nu publicăm prețuri, pentru că se schimbă lunar și diferă de la un oraș la altul, dar ordinea priorităților rămâne aceeași la orice buget.

Greșeli frecvente

• Mobila comandată înainte de aparate, cu nișe care nu se potrivesc.
• Frigiderul între chiuvetă și plită, în mijlocul triunghiului.
• Plita lipită de peretele lateral, fără blat pe o parte.
• Culoar sub 107 cm între fronturi și insulă, cu sertare care se blochează reciproc.
• Hotă aleasă după aspect, cu recirculare acolo unde exista traseu spre exterior, pe tub de 100 mm.
• Fereastra micșorată sau acoperită într-o bucătărie cu gaz.
• O singură priză deasupra blatului și prelungitor pe blat.
• Lumina generală fără lumină de lucru, cu umbra proprie pe tocător.
• Blat măsurat înainte de montajul corpurilor, tăiat strâmb față de pereții reali.