Bucătărie mică: idei de depozitare

Bucătăria de 5–6,5 m², suprafața minimă pe care Legea locuinței o cere pentru locuințele noi și pe care o au multe apartamente vechi, nu are loc pentru tot ce vrem să punem în ea. Problema nu se rezolvă cu organizatoare din plastic cumpărate după ce bucătăria e gata, ci cu deciziile de la început: ce corpuri, cât de înalte, cu uși sau cu sertare, ce aparate și ce rămâne afară. Ghidul de planificare NKBA dă chiar o măsură pentru o bucătărie mică: frontaj total de rafturi și sertare de circa 35,6 m, adunând lungimea tuturor polițelor și sertarelor; într-o bucătărie de 6 m², acest frontaj nu se obține decât pe verticală.

Articolul de față parcurge soluțiile în ordinea impactului, de la cele care se decid la proiect la cele care se adaugă după. Pentru restul deciziilor din bucătărie, pornește de la ghidul complet de amenajare a bucătăriei.

Întâi scoate

Înainte de orice soluție, inventarul a ceea ce nu trebuie să fie în bucătăria mică: serviciul de musafiri folosit de două ori pe an, aparatele mici folosite o dată pe lună, proviziile cumpărate la ofertă, oala de 10 litri, cărțile de bucate. Toate acestea primesc loc în altă parte (cămară pe hol, raft în debara, cutie în dulapul din living) și eliberează corpurile pentru ce se folosește zilnic. Legea locuinței cere pentru o locuință nouă 2–5,5 m² de spații de depozitare pe locuință; dacă apartamentul le are, bucătăria mică nu trebuie să le înlocuiască.

Corpuri până în tavan

Cel mai mare câștig de depozitare se ia de sus. Corpurile suspendate obișnuite lasă deasupra lor o fâșie moartă până la tavanul de 2,55 m, înălțimea minimă legală, pe care se adună praful; corpurile înalte până în tavan, sau un al doilea rând de corpuri mici deasupra celor obișnuite, câștigă un rând întreg de depozitare pentru lucrurile de sezon, vesela de musafiri și proviziile. Rafturile de sus se ating cu un scăunel pliant, care își are locul lui în soclul unui corp sau pe interiorul unei uși. Corpurile înalte se ancorează de perete, cum cer producătorii și autoritățile pentru siguranța produselor pentru orice mobilier înalt.

Sertare în loc de uși

Corpul de bază cu ușă și raft fix ascunde jumătate din conținut în spate; același corp cu două sertare mari se trage și arată tot. În bucătăria mică, unde fiecare corp contează, sertarele pe toată lățimea de 60, 80 sau 90 cm, cu sertar interior pentru tacâmuri și cuțite, înlocuiesc ușile peste tot unde nu stă chiuveta sau un aparat. Sertarele adânci țin oalele și farfuriile în picioare, cu despărțitoare; cele puțin adânci, condimentele și ustensilele la vedere. Costă mai mult decât ușile, dar într-o bucătărie de 6 m² diferența de capacitate utilă este mai mare decât la orice altă decizie.

Colțul

Bucătăria în L are un colț, cea în U două, iar colțul fără mecanism este spațiu mort: ajungi la ce e în față și uiți ce e în spate. Soluțiile, în ordinea eficienței: sertare de colț în diagonală, mecanism cu tăvi extractibile care ies din corp, carusel rotativ, sau, cea mai simplă, corpul de colț deschis spre cameră, cu rafturi, în loc de ușă. Chiuveta sau plita în colț, în diagonală, folosește colțul altfel: blatul din jurul lor devine zona de așezare și de pregătire, iar corpul de sub chiuvetă primește coșurile de gunoi și detergenții.

Corpul înalt: cămară și aparate

Un singur corp înalt de 60 cm lățime și 60 cm adâncime, cu rafturi extractibile pe toată înălțimea, ține mai multe provizii decât trei corpuri de bază și le arată pe toate dintr-o privire. Același corp înalt poate primi cuptorul și cuptorul cu microunde la înălțimea pieptului, cu condiția NKBA ca partea de jos a cuptorului cu microunde să fie la cel mult 137 cm de pardoseală, și frigiderul încorporat deasupra sau dedesubt. Locul corpului înalt este la capătul rândului, lângă ușă, unde nu întrerupe blatul; în bucătăria liniară, el ia frigiderul din rând și lasă linia pentru chiuvetă, plită și blat.

Corpurile puțin adânci

Pe peretele pe care nu încape un rând de corpuri de 60 cm, pentru că ar strânge culoarul sub cei 107 cm de lucru sau 91 cm de trecere ceruți de NKBA, încape adesea un rând de 37 cm, adâncimea redusă a sistemelor de serie: suficient pentru farfurii, pahare, conserve, condimente și pentru un blat secundar de așezare. Într-o bucătărie paralelă de 2 m lățime, un perete cu corpuri de 60 cm și unul cu corpuri de 37 cm fac diferența dintre un culoar de 80 cm, sub orice minim, și unul de 103 cm, peste cei 91 cm de trecere.

Peretele dintre blat și corpurile suspendate

Fâșia de perete de deasupra blatului este depozitare gratuită: o șină cu cârlige pentru ustensile, un raft îngust pentru condimente, un suport magnetic pentru cuțite, un raft de scurs vasele deasupra chiuvetei. Regula este să nu încarci peretele peste tot, ci doar în zona de gătit și de spălat, și să lași blatul de pregătire cu peretele gol, ca să poți lucra. Lumina sub corpurile suspendate, cerută de licht.de pentru cei 500 lx pe blat, se montează în același timp cu șinele, pe același traseu electric.

Aparatele mici și cele de 45 cm

Aparatele decid cât blat și câtă depozitare rămân. Mașina de spălat vase îngustă în loc de cea standard, cuptorul compact, plita cu două arzătoare în bucătăria pentru o persoană, frigiderul încorporat sub blat în garsonieră: fiecare dintre acestea eliberează un corp sau o bucată de blat. Mașina de spălat vase rămâne, după NKBA, la cel mult 91 cm de chiuvetă. Aparatele mici de pe blat (prăjitor, cafetieră, blender) se țin în corpuri, într-un „garaj” cu ușă rulou pe blat sau pe un raft extractibil, și ies doar când se folosesc; un blat de 2 m plin cu aparate este un blat de un metru.

Sub chiuvetă și gunoiul

Corpul de sub chiuvetă pierde loc din cauza sifonului și a țevilor, dar primește ce trebuie să fie oricum acolo: coșurile de gunoi și de reciclare (ghidul NKBA cere cel puțin două), pe un sistem extractibil, detergenții și bureții pe un raft în ușă sau pe un sertar îngust lângă chiuvetă. Un sifon compact, plat, montat spre perete, lasă loc pentru un sertar superior scurt sau pentru un coș mai mare.

Soclul, ușile și locurile uitate

Soclul de sub corpuri, de regulă gol, poate primi sertare plate pentru tăvi, forme de copt și scăunelul pliant. Interiorul ușilor primește rafturi înguste pentru capace, folii și pungi. Spațiul dintre frigider și perete, dacă rămâne, primește un cărucior îngust extractibil pentru sticle și conserve. Peretele de lângă ușă, deasupra tocului, primește un raft pe toată lățimea. Niciunul dintre acestea nu rezolvă singur bucătăria mică, dar împreună fac un corp întreg.

Ordinea pe zone

Depozitarea funcționează când fiecare lucru stă în zona în care se folosește: oalele și tigăile în sertarul de sub plită, uleiul și condimentele lângă plită, cuțitele și bolurile la blatul de pregătire, farfuriile și paharele între mașina de spălat vase și masă, proviziile în corpul înalt, detergenții sub chiuvetă. În bucătăria mică, unde totul e la un pas, regula pare inutilă și tocmai de aceea se încalcă; respectată, ea scurtează fiecare operațiune și ține blatul liber. Cum se leagă zonele de triunghiul de lucru este în articolul despre triunghiul de lucru.

Masa în bucătăria mică

Dacă masa trebuie să fie în bucătărie, ea nu poate fi o masă obișnuită cu patru scaune: un blat rabatabil pe perete, o masă îngustă lipită de perete cu două scaune, un blat de mic dejun în continuarea blatului de lucru sau o peninsulă scurtă cu două scaune de bar. Scaunele pliante sau stivuibile își au locul pe un cârlig. Când nicio variantă nu încape, masa pleacă în living, iar bucătăria rămâne bucătărie. Formele care lasă loc de masă sunt comparate în articolul despre forma bucătăriei, iar blatul de lucru suplimentar pe roți, care se scoate când e nevoie de loc, în articolul despre insula de bucătărie.

Ordinea deciziilor

1. Trierea: ce pleacă din bucătărie și unde.
2. Aparatele: variantele înguste acolo unde ajung, frigiderul scos din rândul de lucru.
3. Corpurile: până în tavan, sertare în loc de uși, corp înalt la capăt, adâncime redusă unde culoarul cere, mecanism de colț.
4. Peretele de deasupra blatului: șine și rafturi doar în zonele de gătit și spălat, cu lumina sub corpuri pe același traseu.
5. Interiorul: despărțitoare, sertare interioare, coșuri extractibile, sertar în soclu.
6. Ordinea pe zone, după prima săptămână de gătit, când vezi ce cauți și unde.

Frigiderul: cea mai mare piesă

Frigiderul este singurul aparat care nu se poate ascunde într-un corp de 60 cm, și în bucătăria mică el decide forma. Un frigider de sine stătător în rândul de lucru taie blatul în două și mănâncă lățimea lui din perete fără să dea nimic deasupra; același frigider în corp înalt, la capătul rândului sau pe peretele opus, lângă ușă, lasă linia liberă pentru chiuvetă, plită și blat și câștigă deasupra lui un corp pentru lucrurile rare. Frigiderul încorporat, mai scump și mai mic la interior, dispare în fronturi; cel de sub blat, în garsonieră, eliberează un metru de perete pe înălțime. Oricare ar fi alegerea, frigiderul se deschide spre un blat de așezare de cel puțin 38 cm, după NKBA, nu spre perete sau spre ușă.

Bucătăria mică deschisă spre living

Când peretele dintre bucătăria mică și living dispare, bucătăria rămâne la fel de mică, dar depozitarea poate ieși din ea: un corp înalt cu cămară pe peretele livingului de lângă bucătărie, un bufet jos pentru veselă în zona mesei, rafturi pentru cărți de bucate și borcane pe peretele comun. Peninsula scurtă dintre cele două zone dă blat de lucru și de mic dejun pe care bucătăria închisă nu îl avea și corpuri pe partea de lucru. Prețul este că dezordinea bucătăriei mici se vede din canapea, deci blaturile trebuie să poată rămâne goale, cu aparatele în corpuri, iar hota cu evacuare în exterior devine practic indispensabilă. Distanțele și delimitarea sunt tratate în articolul despre livingul open space.

Lumina și culoarea în bucătăria mică

Bucătăria mică pare și mai mică fără lumină pe blat: corpurile suspendate până în tavan fac umbră pe zona de lucru, iar singura plafonieră luminează mijlocul camerei. Benzile LED sub corpurile suspendate, pe toată lungimea, cerute oricum de licht.de pentru cei 500 lx pe blat, și lumina în corpurile înalte și în sertarele adânci rezolvă problema și fac bucătăria să pară mai adâncă. Fronturile deschise la culoare, mate, fără mânere, în aceeași nuanță sus și jos, și placajul de perete în ton cu ele fac corpurile până în tavan să nu apese; un singur accent, pe blat sau pe placaj, ajunge. Oglinda nu are ce căuta în bucătărie, dar sticla vopsită pe spate pe peretele dintre blat și corpuri reflectă lumina de sub ele și se șterge dintr-o mișcare.

Lista de verificare înainte de comandă

1. Inventarul după triere: ce rămâne în bucătărie, în număr de oale, farfurii, aparate, provizii.
2. Aparatele cu dimensiunile de încastrare din fișe: ce poate fi de 45 cm, unde stă frigiderul.
3. Corpurile: până în tavan, sertare la toate corpurile de bază fără aparate, corp înalt la capăt, adâncime redusă unde culoarul cere, mecanism la colț.
4. Culoarele verificate cu ușile și sertarele deschise: 107 cm de lucru, 91 cm de trecere, după NKBA.
5. Blatul liber între chiuvetă și plită, singura zonă care nu se poate înlocui.
6. Lumina sub corpuri și în corpuri, pe circuit propriu, trasată înainte de tencuială.
7. Interiorul: despărțitoare, coșuri extractibile, sertar în soclu, rafturi pe uși, comandate odată cu mobila, nu după.

Ce nu merge în bucătăria mică

Câteva soluții arată bine în fotografii și eșuează în 6 m². Rafturile deschise în locul corpurilor suspendate: aerisesc vizual, dar adună grăsime și praf și cer o ordine pe care bucătăria folosită zilnic nu o are; merg doar pentru câteva obiecte frumoase, nu pentru toată vesela. Insula, chiar mică: în camera de 2,5 m lățime, după fronturi și o insulă de 60 cm, nu rămâne culoarul de lucru de 107 cm cerut de NKBA. Masa cu patru scaune în mijloc: blochează sertarele și ușa cuptorului. Frigiderul mare de sine stătător în rândul de lucru: taie blatul. Hota decorativă cu recirculare: nu scoate mirosul din cei circa 15 m³ de aer ai unei bucătării de 6 m². Și corpurile suspendate oprite la înălțimea standard, cu spațiu gol deasupra: pierd exact rândul de depozitare care ar fi rezolvat problema.

O observație care contrazice intuiția: bucătăria mică bine gândită are adesea mai mult blat liber decât una mare prost gândită, pentru că în cea mică fiecare aparat a trebuit să își justifice locul, iar depozitarea a urcat pe pereți. Disciplina pe care o cere spațiul mic este exact disciplina care face orice bucătărie bună; diferența este că în 6 m² nu ai de ales.

Greșeli frecvente

• Corpuri suspendate oprite la un metru sub tavan, cu cutii de carton deasupra.
• Uși cu rafturi fixe la corpurile de bază, cu jumătate din conținut uitat în spate.
• Colț fără mecanism.
• Blatul ocupat de aparate care se folosesc o dată pe săptămână.
• Frigider mare de sine stătător în rândul de lucru al unei bucătării liniare de 2,4 m.
• Depozitarea cumpărată după: organizatoare peste organizatoare într-un corp prost gândit.
• Masă cu patru scaune într-o bucătărie în care culoarul rămâne de 60 cm.